StatCounter

joi, 28 ianuarie 2010

Traian Popescu, "Macă", nu mai este printre noi

Traian Popescu s-a născut în Bucureşti la 27 august 1923. A urmat Liceul „Aurel Vlaicu” din capitală şi Facultatea de Construcţii din cadrul Politehnicii Bucureşti. A fost arestat la 15 mai 1948 şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. A fost închis la arestul SSI, Ministerul de Interne, Rahova, Jilava, Piteşti, Gherla, Aiud, Văcăreşti. A trecut prin ceea ce el a numit „experimentul Piteşti”, fiind torturat în camera 99 din Gherla. În ciuda schingiuirilor la care a fost supus, a refuzat să-şi lovească colegii de suferinţă. A fost eliberat la 18 aprilie 1964. Supus şicanelor Securităţii, şi-a luat diploma de inginer în 1969, la 46 de ani.
După 1989 a dus o intensă activitate de popularizare a suferinţelor din închisorile comuniste, scriind cărţi (cea mai cunoscută fiind „Experimentul Piteşti. Mucenicie şi satanizare”), articole şi studii, participând la numeroase simpozioane şi conferinţe. În închisoare a compus muzică cu caracter simfonic deşi nu avea hârtie sau creion, pe care a avut bucuria să o asculte interpretată în anii ’90.

În urmă cu aproape 2 ani, la o lansare de carte organizată de IICCR la Facultatea de Istorie mi-a făcut propunerea ca IICCR să pună câte o plachetă comemorativă în principalele locuri de anchetă şi detenţie din Bucureşti. I-am rămas dator cu punerea în practică a acestei idei. Sper că nu pentru prea mult timp...

Traian Popescu, "Macă", nu mai este printre noi, dar rămâne viu în memoria celor care am avut bucuria să-l fi cunoscut.

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

„Vânătorul de Securişti”

Proiecţie de film şi dezbatere cu publicul



Institutul Cultural Francez din Bucureşti şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc vă invită la proiecţia filmului documentar Vânătorul de Securişti, realizat de Mirel Bran şi Jonas Mercier. Evenimentul va avea loc marţi 26 ianuarie, la ora 17.30, la Sala Elvira Popescu a Institutului Cultural Francez, Bulevardul Dacia, nr. 77.
Documentarul prezintă campaniile de căutare şi exhumare a partizanilor anticomunişti executaţi fără proces de Securitate. Acest film este o istorie despre speranţa noii generaţii de a-şi cunoaşte şi înţelege trecutul. Proiecţia va fi urmată de un dialog cu realizatorii şi protagoniştii filmului.
Participă: Mirel Bran, jurnalist şi regizor, Denis Soriot, Director al Institutului Cultural Francez din Bucureşti, Marius Oprea, Preşedintele IICCMER, familii ale victimelor executate de Securitate.

luni, 18 ianuarie 2010

Intelectualii şi regimul comunist. Istoria unei relaţii - Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, vol. IV-2009



Cuprins

Clara Mareş, Argument

Intelectualii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii. Perspectivele generale

- Gabriel Catalan, Istoriografia Română sub impactul modelului sovietic (1947-1955)
- Liviu Pleşa, Metode represive folosite de Securitate pentru controlul istoricilor clujeni (1945-1965)
- Peter Weiss, Război rece cultural. Concurenţa literară germano-germană în România anilor ’60
- Ioana Macrea-Toma, Instituţionalizarea scriitorilor în comunism. Premise ideologice şi consecinţe profesionale
- George Ardeleanu, Hermeneuţii Securităţii (o fabulă tragi-comică)
- Alexandra Tomiţă, Cântând afonia puterii. Cultul personalităţii în România ceauşistă
- Sergiu Gherghina, Ionuţ Trăistaru, Între cosmetizare şi realitate. Reflectarea ultimelor zile ale comunismului din statele Pactului de la Varşovia în revista Lumea

Intelectualii şi regimul comunist. Istoriile unei relaţii. Studii de caz

- Ştefan Bosomitu, Miron Constantinescu – profilul intelectualului angajat
- Andrei Muraru, „Micul burghez”. O călătorie în biografia lui Vasile Mârza
- Iulia Vladimirov, Monica Lovinescu în documentele Securităţii: decada 1949-1959
- Simona-Maria Pop, Creaţia literară şi iluzia libertăţii. Studiu de caz Adrian Marino
- Clara Mareş, Pânza de păianjen. Ion D. Sîrbu în plasa Securităţii Recenzii
- Vladimir Tismăneanu, Cristian Vasile, Perfectul acrobat. Leonte Răutu. Măştile răului
- Dinu C. Giurescu, De la Sovromconstrucţii nr. 6 la Academia Română. Amintiri. Mărturii
- Cătălin Zamfir. O istorie subiectivă în sociologia românească din 1944 până în prezent
- Nicolae Merişanu, Dan Taloş, Antologia ruşinii după Virgil Ierunca
- Zoltán Rostás, Antonio Momoc, Activiştii mărunţi. Istorii de viaţă

Prezentarea autorilor

Pentru detalii şi comenzi 
http://www.polirom.ro/catalog/carte/intelectualii-si-regimul-comunist-istoriile-unei-relatii-anuarul-institutului-de-investigare-a-crimelor-comunismului-in-romania-volumul-iv-200-3621/

sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova


Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a emis joi, 14 ianuarie, un decret prezidenţial privind constituirea Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova.

În document se menţionează: „Declaraţia de Suveranitate din 23 iunie 1990 şi Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 au însemnat pentru Republica Moldova nu doar înlăturarea regimului comunist totalitar, dar şi şansa edificării unei societăţi democratice. Deşi în aceste aproape două decenii Republica Moldova a înregistrat progrese pe calea edificării statului de drept şi integrării în Uniunea Europeană, ea rămîne şi astăzi un stat ce nu cunoaşte adevărul despre regimul comunist totalitar din istoria sa.

Informarea obiectivă şi multilaterală a societăţii despre aceasta este imperios necesară pentru ca generaţiile născute în perioada postcomunistă să cunoască esenţa totalitară a regimului comunist şi să nu admită instaurarea unor regimuri similare pe viitor.

Pornind de la prevederile Rezoluţiei nr.1096 (1996) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste şi ale Rezoluţiei nr.1481 (2006) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind necesitatea unei condamnări internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare şi în temeiul art. 94 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova,

Preşedintele Republicii Moldova d e c r e t e a z ă:
Art.1. - Se constituie Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova în următoarea componenţă:
Preşedinte:
Cojocaru Gheorghe - doctor în istorie
Vicepreşedinţi: Caşu Igor - doctor în istorie, Musteaţă Sergiu - doctor în istorie
Secretar: Taşcă Mihail - doctor în drept
Membri: Bahnaru Vasile - doctor habilitat în filologie; Beşleagă Vladimir – scriitor; Casian Ion – avocat; Chircă Sergiu - doctor habilitat în economie; Crudu Lilia – politolog; Cuşco Andrei - doctor în istorie; Dragnev Demir - doctor habilitat în istorie; Enciu Nicolae - doctor habilitat în istorie; Eşanu Andrei - doctor habilitat în istorie; Juc Victor - doctor în filozofie; Moşanu Alexandru - doctor habilitat în istorie; Negru Gheorghe - doctor în istorie; Negură Petru - doctor în sociologie
Olaru-Cemîrtan Viorica - doctor în istorie; Palade Gheorghe - doctor în istorie; Parasca Pavel - doctor habilitat în istorie; Petrencu Anatol - doctor habilitat în istorie; Postică Elena - doctor în istorie; Sîrbu Ion - doctor habilitat în filozofie; Smochină Andrei - doctor habilitat în drept; Stăvilă Veaceslav - doctor în istorie; Şarov Igor - doctor în istorie; Şişcanu Ion - doctor habilitat în istorie
Tihonov Ludmila - doctor în istorie; Ţicu Octavian - doctor în istorie; Varta Ion - doctor în istorie
Art.2. - Comisia:
a) va constitui grupuri de lucru în vederea realizării scopului propus;
b) va studia documentele şi materialele privind activitatea principalelor instituţii implicate în instaurarea şi menţinerea regimului comunist totalitar, prin prisma respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
c) va informa periodic societatea despre activitatea sa;
d) va elabora un studiu, o culegere de documente şi un raport analitic privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului comunist totalitar;
e) va prezenta, pînă la 1 iunie 2010, Preşedintelui Republicii Moldova propuneri în problema de studiu.

Art.3. - Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale şi locale vor acorda comisiei asistenţa necesară.
Art.4. - Prezentul decret intră în vigoare la data semnării.".

vineri, 15 ianuarie 2010

Expozitia "Numitorul comun: moartea" la Muzeul Judeţean Teleorman - Alexandria

La 14 ianuarie 2010, ora 12.00, la Muzeul Judeţean Teleorman - Alexandria, a avut loc deschiderea oficială a expoziţiei. Publicul interesat o poate vizita în perioada 14 ianuarie - 29 ianuarie 2010.