StatCounter

luni, 30 august 2010

Lansare de carte: Răscumpărarea memoriei. Cultul penticostal în perioada comunistă


Marţi, 7 septembrie 2010 ora 17, la sediul IICCMER din Str. Alecu Russo 13-19, etaj V, ap. 11, se va lansa volumul Răscumpărarea memoriei. Cultul penticostal în perioada comunistă, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2010. Autorul, Vasilică Croitor, este pastor penticostal.
Mai multe detalii despre carte se pot găsi pe blogul acesteia: http://rascumparareamemoriei.wordpress.com/ sau pe site-ul editurii: http://www.succeed.ro/shop-online/noutati/rascumpararea-memoriei-cultul-penticostal-an-perioada-comunista-de-vasilica-croitor/

O posibilă temniţă a Securităţi din Caransebeş descoperită din întâmplare

O posibilă temniţă care se presupune că ar fi aparţinut fostei Securităţi din Caransebeş a fost descoperită din întâmplare.

Comunism, anticomunism şi postcomunism la Râmnicu Sărat - reprezentări artistice

Am făcut câteva poze în Râmnicu Sărat cu monumente care au legătură directă cu regimul comunist, în sensul în care au fost ridicate în acea pereioadă (cum e cazul celui în cinstea lt. col. Buzăianu), sau în ultimii ani, pentru victimele comunismului şi în special pentru cei care au fost închişi sau au murit în penitenciarul din localitate.


Grupul statuar Descifrarea „tainei 
Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)
Un ansamblu compus din 7 elemente care reprezintă bărbatul, femeia şi copilul în momentul rugăciunii. Autorul lucrării, Alexandru Ştefan Balazs, a încercat să redea şi suferinţa celor întemniţaţi în fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat.
Ansamblul cuprinde o poartă, simbolizând atât „poarta Raiului” cât şi „poarta Râmnicului”, o cruce şi 7 statui, toate din lemn şi a fost vernisat în 16 August 2010.
 
Troiţă ridicată în cinstea lui Ion Mihalache
Loc: în zona pietonală din centrul nou al oraşului
Textul de pe acesta este următorul: „Ion Mihalache 1882-1963 ridicată în memoria celpr care au căzut victime comunismului în penitenciarul din Râmnicu Sărat martiri ai neamului românesc Teodor Poxin, Ion Lugojanu, Constantin Hagea, Aurel Dobrescu, Ovidiu Borcea, Cristea Valentin, Jan Arnăutu, preotul Mihai Palica, Alex[andru] Pogoneanu, G[ener]al Dobre Gheorghe, Pantazi C[onstan]tin şi mulţi alţii.


Monumentul ridicat în cinstea locotenentului-colonel Buzoianu Ioan
Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)
Textul de pe acesta este următorul: „Lt. colonel BUZOIANU IOAN c[oman]d[an]t Reg[imentul] 2 Inf[anterie] din Divizia TUDOR VLADIMIRESCU „DEBREŢIN” decorată cu ordinul „DRAPELUL ROŞU” căzut eroic la datorie în ziua de 28 Sept[embrie] 1944 în lupta contra fascismului pentru o Românie liberă, independentă şi democrată. Ofiţerii şi ostaşii Reg[imentului] 2 Inf[anterie] T[udor] V[ladimirescu] drept recunoştinţă şi veşnică amintire eroicului lor comandant. Ridicat prin sprijinul binevoitor al al Comunităţii de Avere Grănicereşti Caransebeş”


Monumentul ridicat în cinstea martirilor râmniceni ai Revoluţiei din decembrie 1989
Loc: Parcul Municipal (în faţa Primăriei)
Textul de pe acesta este următorul: „VIE RECUNOŞTINŢĂ MARTIRILOR RÂMNICENI AI REVOLUŢIEI 22 DECEMBRIE 1989. Apostoiu. C. Corneliu, Ciocârlan Şt. Romeo-Marian, Dan V. Costel-Gigel, Dascălu T. Costel, Florian Gr. Iulian, Fifere. P. Ionel, Munteanu M. Mircea-Ştefan”
 

Troiţă în cinstea foştilor deţinuţi politici decedaţi în penitenciarul comunist de la Râmnicu Sărat
Loc: cimitirul oraşului.
Un ansamblu compus din o cruce mare şi una mică. Pe crucea mare este inscripţionat textul: „Iartă-i Doamne că nu ştiu ce fac”. Pe crucea mică este textul: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate”.

Cimitirul ostaşilor sovietici
Loc: cimitirul oraşului.
Pe obelisc este inscripţionat următorul text: „GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR SOVIETICI CĂZUŢI ÎN LUPTA PENTRU LIBERTATEA (sic!) ŞI INDEPENDENŢA (sic!).” „ВEЧНЯ ПАMЯTЬ COBETSKИM BOИHAM ПABШИМ B БOPЬБE ЗA CBOБOДY И HEЗABИCИMOCTЬ”
 

duminică, 29 august 2010

A murit Puiu Spiru, cel care a compus celebrul cântec „La Chilia-n port”


„A compus peste 200 de melodii despre Luncaviţa şi despre Dobrogea. Cele mai cunoscute piese ale sale, „Geamparaua Teilor“ şi „La Dobrogea“ au fost cântate în fiecare an la Sărbătoarea Teilor din Luncaviţa.  La 84 de ani, nea Puiu, aşa cum îl cunoşteau localnicii, a trecut în nefiinţă. Un final trist, după o viaţă extrem de chinuită.”
Citeşte articolul integral şi vezi link-ul către piesa „La Chilia-n port”, interpretată de Nelu Ploieşteanu, la: http://www.adevarul.ro/locale/tulcea/Tulcea-_Compozitorul_celebrului_-La_Chilia-n_port-_a_fost_ingropat_in_cimitirul_saracilor_0_325167783.html
 

sâmbătă, 28 august 2010

Imagini de la Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat - ediţia a IV-a, „Comunismul între memorie şi istorie”

Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat
Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat
Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat

 22 August 2010 - Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat
 22 August 2010 - Deschiderea oficială, la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat

La prelegere
Prelegere Mihail Neamţu
Prelegere Bogan Ivaşcu
Prelegere Igor Caşu
Prelegere Augustin Ioan
Emanuela Neamţu, Jean-Claude Polet şi Caterina Preda în vizită la fostul penitenciar din Râmnicu Sărat
Prelegere Jean-Claude Polet
Prin oraş la interviuri despre „imaginea închisorii de la Râmnicu Sărat”
Prin oraş la interviuri despre „imaginea închisorii de la Râmnicu Sărat”
Simina Bădică, Mirel Bănică, Vera Lengsfeld în vizită la fostul penitenciar din Râmnicu Sărat
Prelegere Ulrich Schacht
În excursie la Colţi, la Muzeul Chihlimbarului
În excursie la Complexul rupestru de la Aluniş
Ultima cină la "Poieniţa"

Gheorghe Enoiu "The Butcher of the Interior Ministry" and communist repression

In a Black Book of Communist Killers, if such a title were ever published, former Securitate Colonel Gheorghe Enoiu would rank high. Extremely high. He had all the necessary ‘qualities’ to make a fine repressive tool in the hands of the notorious Romanian communist secret political police: a boorish and cruel character unfettered by any shred of conscience, morality or humanity; a precarious understanding of human nature, right and wrong, moral and immoral; a simplistic view of reality that divided the world between the ‘good’ party hacks and the ‘bad’ dissidents; and, above all, a demonic urge to hit, destroy and obliterate every living soul who came in his proximity. His name spelled terror, and his nickname – the Butcher of the Interior Ministry (Macelarul de la Interne) – was much feared by all political prisoners. Since the collapse of the communist regime in December 1989, Enoiu has spent his days in quiet retirement, enjoying the hefty pension the Romanian state has provided him with in exchange for his repressive services. Some hope that his days of impunity will soon be over.

vineri, 27 august 2010

Din nou despre colonelului de Securitate Gheorghe Enoiu, „măcelarul de la Interne”


Dosarul de cadre al colonelului de Securitate Gheorghe Enoiu, supranumit „măcelarul de la Interne”, a fost identificat în arhive de cercetătorii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Acesta cuprinde 323 de file şi va fi studiat de procurorii care anchetează activitatea represivă a torţionarului. 

Articol în România Liberă despre partizanul Traian Ihuţ, din Corpul de Haiduci al maiorului Nicolae Dabija

Pentru că s-a opus regimului comunist, partizanul Traian Ihuţ, din Corpul de Haiduci al maiorului Dabija, a primit trei gloanţe în piept de la securişti. Povestea tragică a luptătorului nu s-a încheiat însă aici: ulterior, un prieten i-a tăiat capul şi l-a îngropat în curtea socrilor săi.

Citeşte articolul integral la: http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/securitatea-l-a-impuscat-iar-prietenul-l-a-decapitat-197674.html

joi, 26 august 2010

Noi informaţii, probate documentar, privind activitatea represivă a ofiţerului de Securitate Gheorghe Enoiu

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie noi informaţii probate documentar privind activitatea represivă a ofiţerului de Securitate Gheorghe Enoiu, pe numele căruia Institutul a formulat în 2007 o plângere penală.

Mai multe detalii pe site-ul IICCMER: http://www.crimelecomunismului.ro/ro/presa/comunicate/noi_informatii_gheorghe_enoiu/

luni, 23 august 2010

Interviu cu regizorul Nicolae Mărgineanu despre destinul unor membri ai familiei sale în anii comunismului

Un interviu interesant în ziarul Făclia din Cluj, în care regizorul Nicolae Mărgineanu vorbeşte despre Petru Mărgineanu, unchiul său, ucis de Securitate, despre tatăl său, profesorul Nicolae Mărgineanu, închis de regimul comunist, şi, nu în ultimul rând, despre propriile experienţe din anii copilăriei. 

duminică, 22 august 2010

Imagini de la deschiderea oficială a ediţiei a IV-a a Universităţii de Vară de la Râmnicu Sărat

Azi, 22 August 2010 a avut loc la fostul penitenciar comunist din Râmnicu Sărat deschiderea oficială a ediţiei a IV-a a Universităţii de Vară organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Anul acesta tematica este "Comunismul între memorie şi istorie".
Mai jos câteva imagini:
 

sâmbătă, 21 august 2010

Programul ediţiei a IV-a a Universităţii de Vară de la Râmnicu Sărat

Între 22-28 August 2010 are loc la Râmnicu Sărat ediţia a IV-a a Universităţii de Vară organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Anul acesta tematica este "Comunismul între memorie şi istorie", iar numărul de studenţi participanţi este de 20.
Programul detaliat al Universităţii de Vară:

miercuri, 18 august 2010

David Kideckel, România postsocialistă. Munca, trupul şi cultura clasei muncitoare


Un studiu inedit dedicat declinului clasei muncitoare în perioada post-comunistă a apărut foarte recent la Editura Polirom.
Lucrarea are la bază o cercetare desfăşurată de profesorul David Kideckel în perioada 1999-2002 în Valea Jiului şi Făgăraş. Mărturiile utilizate aparţin unor foşti mineri şi muncitori din cele două zone, şi arată agonia clasei muncitoare româneşti în anii ’90.

„Beneficiar al unui statut social dramatic diminuat, muncitorul trece din rîndurile elitei într-un plan secundar din punct de vedere social. Dacă altădată minerii şi muncitorii reprezentau elita forţei de muncă româneşti şi se bucurau de numeroase privilegii, astăzi abia dacă sînt menţionaţi în lucrările privind transformările postsocialiste. Volumul tratează tocmai declinul acestor grupuri sociale după 1989, în cei mai grei ani de după regimul comunist (1999-2002).”

În 2002, ca o continuare a acestui proiect, împreună cu Alin Rus, a demarat şi munca la un film documentar „Zilele minerilor. Viaţa şi moartea culturii clasei muncitoare.”

David A. Kideckel este profesor de antropologie culturală şi aplicată la Central Connecticut State University din New Britain, SUA. A fost preşedinte al Society for the Anthropology of Europe şi consultant pentru organizaţii internaţionale implicate în urmărirea transformărilor din Europa Centrală şi de Est. Este un bun cunoscător al realităţilor româneşti, efectuând cercetări privind colectivizarea agriculturii în Ţara Făgăraşului încă din anii ’70. O parte din rezultatele acestor cercetări au fost publicate în lucrarea Colectivism şi singurătate în satele româneşti, apărută în 2006, la Editura Polirom.
Comenzi la: http://www.polirom.ro/catalog/carte/romania-postsocialista-munca-trupul-si-cultura-clasei-muncitoar-3850/

joi, 12 august 2010

Festivalul de film istoric de la Râşnov

Între 6-15 August 2010 are loc la Râşnov Festivalul de film istoric. Aflat la prima ediţie internaţională, acesta aduce în România şi Europa de Est un nou concept festivalier. În cadrul festivalului, într-un maraton cinematografic de peste 100 de ore, urmează să ruleze peste 60 de filme de ficţiune româneşti şi internaţionale (unele în premieră pentru România), filme documentare (materiale unice din Arhiva Naţională de Film şi Arhiva Ministerului Apărării din Franţa). De asemenea or să fie concerte, un târg de carte şi expoziţii.
Trei sunt temele majore care sunt abordate anul acesta în cadrul festivalului:
- „Regina Maria” - 135 de ani de la naşterea Reginei Maria a României (29.10.1875, Eastwell Park, Kent, Anglia – 18.07.1938, Sinaia, Regatul României);
b) „Al doilea Război Mondial” - 65 de ani de la terminarea celui de-al doilea Război Mondial (1945-2010)
c) „Luxemburg” - 100 de ani de la începerea relaţiilor diplomatice între România şi Marele Ducat de Luxemburg (05.12.1910)
 Pentru mai multe detalii şi pentru programul manifestărilor vizitaţi site-ul oficial: http://www.ffir.ro/

marți, 10 august 2010

Un nou articol despre securişti în Evenimentul zilei


Ieri, sub semnătura lui Mihai Şoica, a apărut în Evenimentul Zilei un articol interesant despre Ioan Rigo, unul dintre securiştii implicaţi în acţiunile de prindere a partizanilor anticomunişti care au activat pe Valea Arieşului.
Azi subiectul este reluat într-un nou articol, după părerea mea, nu la fel de interesant ca precedentul. Pentru cine doreşte să-l parcurgă, link-ul este: http://www.evz.ro/detalii/stiri/securistii-celui-mai-dur-deceniu-902767.html

sâmbătă, 7 august 2010

A apărut primul număr al revistei Archiva Moldaviae


Semnalez aici o nouă apariţie editorială în peisajul istoriografic contemporan, şi anume primul număr al revistei Archiva Moldaviae, vol. I/2009, 480 p.
După cum suntem anunţaţi de către echipa editorială, „Archiva Moldaviae este o revistă cu specific istoric şi arhivistic, cu apariţie anuală, în cadrul căreia materialele sunt redate în limba română sau în limbi de circulaţie internaţională. Ea urmăreşte să aducă în circuitul ştiinţific studii savante şi surse inedite, în special documente de arhivă, referitoare în principal la trecutul Moldovei, precum şi la România modernă şi contemporană. Perspectivele integratoare, raportările la istoria Europei central-estice îşi vor găsi un loc binemeritat în paginile revistei. Publicaţia se adresează în mod deosebit istoricilor şi arhiviştilor, dar ea este declarat deschisă pentru cercetători din câmpuri variate de cunoaştere, care apelează (şi) la documentele păstrate în arhive publice sau private ori în biblioteci.”
Aşa cum se poate vedea din cuprinsul revistei, există şi câteva studii şi contribuţii care vizează perioada comunistă, motiv pentru care am decis că este important ca ea să ajungă şi la cei care vizitează acest blog.
Mai jos cuprinsul revistei în limbile română, engleză, franceză, germană, rusă:

Call for papers Archiva Moldaviae, II/2010


Cei interesaţi de a publica în vol. II/2010 al Archiva Moldaviae – sau în numerele următoare –, materiale (studii, documente, recenzii, note bibliografice etc.) care privesc mai ales trecutul Moldovei, dar şi pe cel al României moderne şi contemporane, dar în egală măsură care vizează istoria regiunilor învecinate sau mai extinsul spaţiu central-est european, cu care Moldova a avut legături de-a lungul timpului, găsesc mai jos condiţiile tehnice:

miercuri, 4 august 2010

Noi fişe matricole penale ale foştilor deţinuţi politici (literele L, M, N, O) sunt disponibile on line

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc continuă publicarea on line a fişelor de penitenciar ale foştilor deţinuţi politici. Această etapă reprezintă o parte a proiectului mai amplu privind crearea unei baze de date sistematice cu documente esenţiale pentru memoria victimelor represiunii comuniste, dar şi pentru reparaţiile faţă de acestea.
În urma prelucrării literelor L, M, N, O a rezultat un număr de aproximativ 13.500 deţinuţi politici. Astfel, totalul provizoriu al fişelor matricole penale postate, până la litera O inclusiv, se ridică la aproximativ 77.000, ceea ce însumează peste 50.000 de deţinuţi politici.

Accesul la fişele matricole penale se poate face prin site-ul: www.crimelecomunismului.ro sau direct la: http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/

marți, 3 august 2010

Un alt deţinut politic ne-a părăsit: Dr. Teofil Mija


Acum patru zile anunţam aici plecarea dintre noi a fostului deţinut politic Luca Călvărăsan din Sibiu şi, din păcate, azi am fost anunţat că şi doctorul Teofil Mija din Braşov l-a urmat.

Născut la 11 septembrie 1923, în comuna Bratei-Sibiu, a urmat Facultatea de Medicină şi a fost doctor în ştiinţe medicale. Membru al Centrului Studenţesc Legionar din Cluj, a fost implicat în mişcarea de rezistenţă anticomunistă din zona Codrului Fetea (între Sibiu, Mediaş, Sighişoara, Agnita), care a acţionat până în 1948. A fost arestat la 25 mai 1950 în Bucureşti şi condamnat la 15 ani muncă silnică. A executat pedeapsa în închisorile din Cluj, Aiud, Gherla, Jilava, Oradea, Poarta Albă. A fost eliberat la 1 august 1964.

Un interviului realizat cu el la 25 martie 2007 a fost publicat în volumul III al seriei Experienţe carcerale în România comunistă, Editura Polirom, Iaşi, 2009, pp. 143-157.
Redau mai jos câteva fragmente din acest interviu: 
Sunt un supravieţuitor foarte norocos al exterminării la care a fost supus tineretul universitar, studenţimea română, noi, aşa-zisa generaţie din 1948. Deci, Partidul Comunist şi securiştii, fiindcă securiştii erau braţu’ înarmat al Partidului Comunist, ne-au distrus, au distrus o generaţie de tineret care ar fi trebuit să fie generaţia conducătoare a Ţării Româneşti de mai târziu. Sunt medic primar în boli infecto-contagioase şi epidemiologie, sunt doctor în ştiinţele medicale şi licenţiat în biologie-geografie.
[...]
Noi nu am ieşit după Revoluţie. Nu ne-a văzut cineva mergând să-l tragem pe unu’ de mânecă să-i spunem: „Domne, dumneata m-ai omorât! Dumneata m-ai chinuit!” Nu. I-am lăsat în pace. Este un Judecător în care ei nu cred, Dumnezeu din cer, şi pentru noi este suficient că suntem în viaţă. Încă o dată repet: mai mult decât atâta n-am dorit. Şi, pentru asta, atât cât mai suntem în viaţă, pot să afirm şi să spun cu mâna pe inimă că, pentru mine, regimu’ comunist a fost criminal, şi criminali au fost securiştii... nu numa’ criminali, nişte călăi ordinari. Asta a fost Securitatea, domnule!
[...]
Eu nu ştiu cum să mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat, şi m-am legat prin jurământ că dacă voi rămâne în viaţă, toată viaţa mea care îmi va mai fi dată mă voi lupta şi îi voi ajuta pe cei nenorociţi. Şi vreau să vă spun că sunt medic pensionar, şi în vara asta voi împlini 84 de ani, însă eu nu am renunţat la activitatea profesională, pentru că profesiunea de medic eu mereu am comparat-o cu aceea de preot. Un preot sau un medic nu au voie să pună la o parte profesiunea în momentul în care au ieşit la pensie. Dacă puterile fizice şi intelectuale permit, ei trebuie să-şi ducă profesiunea până când li se bat cele 4 cuie în sicriu!”

luni, 2 august 2010

Call for Papers: Conferinţa Internaţională „Justiţia Penală de Tranziţie în Societăţile Postdictatoriale”, Bucureşti, 29-30 octombrie 2010

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împreună cu Fundaţia Konrad Adenauer şi în colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Politice (Universitatea din Bucureşti) vor organiza la Bucureşti, în 29-30 octombrie 2010 Conferinţa Internaţională cu tema Justiţia Penală de Tranziţie în Societăţile Postdictatoriale (Transitional Criminal Justice in Post-Dictatorial Societies).
Detalii la: http://www.crimelecomunismului.ro/en/events/conferences/conferences_2010/call_for_papers_transitional_criminal_justice_in_post_dictatorial_societies/