StatCounter

duminică, 29 aprilie 2012

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Pr. Alexandru Capotă

S-a născut la 27 ianuarie 1919 în Cudalbi, jud. Galaţi. În 1937, în clasa a VII-a, făcea parte din Frăţia de Cruce de la Seminarul Teologic. A urmat cursurile Facultăţii de Teologie de la Chişinău, refugiată la Iaşi, apoi la Cernăuţi. În anul IV de facultate, 1943-1944, a fost şeful centrului studenţesc legionar din Cernăuţi. A fost arestat, judecat şi condamnat la patru ani de zile şi dus la închisoarea militară din Galaţi, iar ulterior la închisoarea militară Cernăuţi şi la închisoare Suceava. A făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi i s-a casat sentinţa, iar dosarul a fost trimis pentru rejudecare la instanţa militară Iaşi, unde a fost achitat.
În 1944 a absolvit facultatea şi şi-a început activitatea ca duhovnic la mănăstirea de maici de la Saon, Tulcea.
A fost arestat la 17 ianuarie 1957 şi deţinut administrativ până la 1962, în coloniile de muncă de la Canal şi din Deltă, Grindu, Periprava, 9 Culmea.
După 1989 a fost membru al Partidul Naţional Ţărănesc şi preşedinte al CDR la Galaţi. Din 1997, după moartea părintele Constantin Voicescu, a devenit duhovnicul Partidului „Pentru Patrie”. Între 2001-2004 a fost preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti.
Un interviu cu Pr. Alexandru Capotă a fost publicat în Experienţe carcerale în România comunistă, vol. II, Polirom, Iaşi, 2008.
     Pr. Alexandru Capotă a fost înmormântat vineri, 20 aprilie 2012.

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (editori), Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe, Argonaut, Cluj-Napoca

După două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est, deschiderea arhivelor şi libertatea de utilizare a unor surse alternative de documentare oferă specialiştilor în domeniul istoriei recente posibilitatea de a reconstitui evenimente petrecute în perioada totalitară şi de a elabora analize complexe. Cauzele, desfăşurarea şi consecinţele prăbuşirii regimurilor comuniste, atât în România cât şi în plan internaţional, sunt câteva din temele importante ale istoriei recente, destul de puţin cunoscute, şi care pot oferi chei de înţelegere a realităţilor prezente. Astfel, cele studii 27 de studii din acest volum reprezintă o contribuţie la cunoaşterea realităţilor istoriei recente din România şi din alte state care au cunoscut regimuri comuniste.
Volumul conţine lucrări prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009 şi a apărut cu sprijinul Fundaţiilor Konrad Adenauer şi Aspera.
Volumul poate fi achiziţionat de la Editura Argonaut din Cluj: (Valentin Orga, tel.: 0740/139984; e-mail: valiorga@yahoo.com; editura_argonaut@yahoo.com).
Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:

miercuri, 25 aprilie 2012

Ion Varta, Tatiana Varta, Igor Şarov, Asasinările în masă din RASSM în perioada Marii Terori. 1937-1938, vol. I. Documente desecretizate din arhivele MAI şi SIS ale Republicii Moldova

Semnalez, cu întârziere, un volum apărut în anul 2010 la editurile Arc şi Cartdidact, care conţine o serie de documente importante pentru istoria sovietică a românilor din stânga Prutului (şi mai cu seamă a Nistrului) în anii dinaintea celui de al Doilea Război Mondial, mai exact perioada 1937-1938. Documentele vizează asasinările în masă dintr-o zonă mai puţin cunoscută în istoriografia română: Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) - pseudo-formaţiune statală inventată în anul 1924, pe malul stâng al Nistrului, ca element al planurilor expansioniste ale Kremlinului.
Termenul Marea Teroare, introdus în istoriografie de Robert Conquest, se referă la perioada represiunilor în masă din intervalul 1937-1938 împotriva celor percepuţi de regimul bolşevic ca fiind duşmani reali sau potenţiali ai puterii sovietice.
    Mai multe date despre volum se pot găsi pe site-ul Istorie şi Civilizaţie, de unde am preluat şi eu informaţiile.

luni, 23 aprilie 2012

Ediţia a II-a a Festivalului Filmului Evreiesc de la Bucureşti

În perioada 27 aprilie - 3 mai 2012 va avea loc ediţia a doua a Festivalului Filmului Evreiesc de la Bucureşti.
Acesta îşi propune, în cadrul mai larg al promovării recuperării şi valorificării moştenirii culturale a minorităţilor din România şi al dialogului intercultural şi interetnic, informarea publicului românesc privind tradiţiile şi arta evreiască, precum şi bogata moştenire evreiască din ţara noastră şi educarea publicului, în special a tinerilor, în sensul toleranţei interetnice şi religioase.
Programul evenimentului include atât filme ce abordează o gamă foarte largă de subiecte ale lumii evreieşti cât şi vernisaje şi concerte ce oferă spectatorilor o dublă viziune asupra acestui univers aparte: imaginea evreilor despre ei înşişi şi imaginea evreilor în ochii altor culturi.
Festivalul îşi propune şi să omagieze atât personalităţile marcante de origine evreiască ale culturii romane, cât şi pe importanţi artişti autohtoni care deşi nu aparţin religiei mozaice, au reflectat în operele lor problematica evreiască. 
Mai multe detalii pe site-ul festivalului.
Pentru cei interesaţi redau mai jos programul evenimentelor.

joi, 19 aprilie 2012

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Pr. Ioan Glăjar

S-a născut la 24 martie 1929 în Ucea de Jos, jud. Braşov. A urmat clasele primare în localitatea natală, apoi a dat examen la Liceul „Radu Negru” din Făgăraş. A făcut parte din Frăţia de Cruce din cadrul liceului.
A fost arestat în clasa a VII-a de liceu, la 29 iunie 1948. A fost anchetat la Securitatea din Făgăraş şi Braşov. La 17 februarie 1949 a fost  condamnat la 1 an de închisoare. A executat pedeapsa în închisoarea Braşov. A fost eliberat la 30  septembrie 1949.
După eliberare a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Sibiu. A primit cu greu post de preot, şi a continuat să fie urmărit de Securitate.
Colegul lui de liceu şi de proces, Victor Roşca, în volumul Moara lui Kalusek, îl descrie astfel: „Era unul dintre adolescenţii în stare să strângă în jurul său o întreagă armată de tineri. El jucase un rol important în întâlnirile noastre şi întreţinerea coeziunii acestui grup de elevi.”
    Pr. Ioan Glăjar a fost înmormântat la Ucea de Jos în 17 aprilie 2012. La funerarii au participat ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, care a ţinut şi o cuvântare, majoritatea preoţilor din Ţara Făgăraşului, foşti colegi de liceu, profesori de la Institutul Teologic din Sibiu, cunoscuţi din zonă şi consăteni. Necrologul l-a rostit părintele paroh din Ucea de Jos.

luni, 16 aprilie 2012

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gheorghe Stănică

Gheorghe Stănică la arestare
S-a născut la Giurgiu la 23 aprilie 1922. A urmat Liceul „Ion Maiorescu”, în cadrul căruia s-a apropiat de Frăţiile de Cruce începând cu toamna lui 1940. A fost condamnat la 1 an de închisoare după rebeliunea din ianuarie 1941. În 1943 s-a înscris la Facultatea de Construcţii din Bucureşti. În mai 1948, când a aflat de valul de arestări, a hotărât să se ascundă. A fost arestat la 17 august 1949 şi considerat şef al unui lot de cunoscuţi din judeţul său de origine, deşi singura activitate pe care au întreţinut-o era aceea de a se întâlni între ei. În plus, Stănică l-a găzduit timp de o săptămână pe Ion „Nonu” Sasu, fugar la acea vreme. A fost anchetat de Direcţia Securităţii Capitalei la Ministerul de Interne, trimis în judecată şi condamnat la 4 ani de închisoare corecţională.
Imediat după pronunţarea sentinţei a fost trimis la Piteşti, unde a fost torturat chiar în camera 4-spital la începutul lui 1950, inclusiv de către Eugen Ţurcanu. Despre experienţa sa în Piteşti spunea: „Nu ştiai ce să mai crezi. Totul se prăbuşea, ca un joc din ăla de cărţi. Nu ştiai ce să mai crezi, în cine să mai crezi. Eu am avut un noroc mare de tot: am crezut neţărmurit în Dumnezeu. Neţărmurit.”
În toamna anului 1950 a fost transferat la Canal şi a repartizat într-o brigadă în care a avut din nou de-a face cu agresori trimişi din Piteşti. Comportamentul său pe perioada detenţiei i-a atras o prelungire a pedepsei iniţiale cu alte 12 luni de internare administrativă. A fost eliberat la 27 mai 1954 şi a lucrat ca inginer până la ieşirea la pensie. 
Gheorghe Stănică a fost unul dintre deţinuţii de mare profunzime morală, în contrast evident cu discreţia totală în care a trăit. Vorbea puţin, dar întotdeauna limpede şi cu folos. Structura sa sufletească, suferinţa şi experienţa de viaţă l-au determinat să considere că cea mai înaltă concepţie despre viaţă este iubirea aproapelui: „Un singur lucru regret: că am fumat. Restul, nu regret nimic! Nici chiar 4-spital nu-l regret. Cel mai mare lucru, după mine, în viaţă e să ştii să ierţi... Şi-al doilea e să te încrezi în aproapele tău. Fără astea două lucruri nu va ieşi nimic.”
Un interviu cu Gheorghe Stănică va apărea anul acesta în volumul VI al seriei „Experienţe carcerale în România comunistă”. Fragmente dintr-un interviul cu acesta pentru filmul „Demascarea”, despre reeducarea din închisoarea Piteşti se găsesc aici.
Gheorghe Stănică a plecat dintre noi vineri, 13 aprilie.
    Informaţii şi fotografie preluate de pe site-ul Fenomenul Piteşti, unde se pot găsi mai multe informaţii.

sâmbătă, 14 aprilie 2012

Istoricul Florin Constantiniu s-a stins din viaţă la 79 de ani

S-a născut la Bucureşti, la 8 aprilie 1933 şi a absolvit studiile secundare la Colegiul „Sf. Sava” şi pe cele superioare la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1951-1956). În 1968 şi-a susţinut teza de doctorat cu tema: „Relaţiile agrare din Ţara Românească în secolul al XVIII-lea”.
Din anul 1957 a fost cercetător în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”din Bucureşti. În 1977, 1983 şi 1987 a făcut cercetări în Franţa şi SUA.
A fost autorul a numeroase cărţi, studii şi articole, apărute în ţară şi străinătate, referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României. Dintre cele referitoare la perioada contemporană menţionez: „Însemnările unui agent secret britanic din ajunul insurecţiei române din august 1944” (1982), „Între Hitler şi Stalin. România şi Pactul Ribbentrop-Molotov” (1991); „Doi ori doi fac şaisprezece. A început războiul rece în România?” (1997); „De la războiul fierbinte la războiul rece” (1999); „PCR, Pătrăşcanu şi Transilvania” (1945-1946) (2001); „1941. Hitler, Stalin şi România” (2002).
O carte de referinţă, publicată în mai multe ediţii (1997, 1999 şi 2001, 2008, 2012) şi care i-a adus şi multe critici a fost O istorie sinceră a poporului român.
În 2008 a fost acuzat de Şerban Rădulescu Zoner în cartea sa Securitatea în Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, că a colaborat cu Securitatea, sub numele Chris.
A fost membru corespondent din 29 ianuarie 1999 şi membru titular din 2006 al Academiei Române.
Informaţii şi poză preluate de pe site-ul ziarului Adevărul, unde cei interesaţi pot găsi mai multe informaţii.

joi, 12 aprilie 2012

Lista tristeţii (foşti deţinuţi politici care ne-au părăsit) - Gabriel Ţepelea

S-a născut la 6 februarie 1916 la Borod, judeţul Bihor. A urmat şcoala primară în satul natal, apoi a absolvit Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1926-1933) şi Facultatea de Litere şi Filosofie, secţia limbi romanice, a Universităţii din Cluj (1933-1937). A făcut stagii de specializare în Franţa (1937-1938), ulterior fiind elev la Şcoala de Ofiţeri de Rezervă din Ploieşti (1939-1940).
În 1948, şi-a susţinut doctoratul, sub îndrumarea lui George Călinescu, la Universitatea din Bucureşti, cu o teză despre literatura în grai bănăţean, titlul fiindu-i recunoscut abia în 1968.
Membru al Partidului Naţional Ţărănesc din 1933, a desfăşurat o intensă activitate în cadrul acestuia. În 1945 a devenit secretar general al Organizaţiei Tineretului Ţărănist din Transilvania. La alegerile din 1946 a candidat pe listele partidului.
A fost arestat la 15 august 1949 şi condamnat la 6 ani închisoare. A executat pedeapsa în închisorile Aiud, Jilava, Poarta Albă, Valea Neagră, Oradea. A fost eliberat la 13 august 1955.
După eliberare a lucrat ca muncitor necalificat, apoi ca bibliotecar. Şi-a reluat cu greu colaborarea în revistele de specialitate. Reintegrat în învăţământul secundar (1958-1960), după doi ani de şomaj a predat la institutele pedagogice din Timişoara (până în 1964) şi Piteşti, unde în 1969 a pus bazele unei secţii de limbi străine, fiind şi decan al Facultăţii de Filologie în perioada 1971-1974.
După evenimentele din decembrie 1989, a reintrat în viaţa politică, şi alături de Corneliu Coposu a contribuit la reînfiinţarea Partidului Naţional Ţărănesc, în calitate de vicepreşedinte. A fost deputat de Bihor în 1990, 1992 şi 1996. În 1993 a devenit membru de onoare al Academiei Române.
Gabriel Ţepelea a încetat din viaţă, joi, 12 aprilie, la vârsta de 96 de ani, în locuinţa sa din Bucureşti.
    Informaţiile şi imaginea au fost preluate din România Liberă, unde se pot găsi mai multe informaţii, şi din fişa matricolă penală.

marți, 10 aprilie 2012

Conferinţă: 40 Jahre „Aktionsgruppe Banat“ Akteure und Texte - Mitstreiter und Begleiter>

În perioada 26-28 aprilie va avea loc la Timişoara conferinţa <40 Jahre „Aktionsgruppe Banat“ Akteure und Texte - Mitstreiter und Begleiter> (<40 de ani “Grupul de Acţiune Banat” actori şi texte - combatanţi şi însoţitori>).
Evenimentul este organizat de Prof. dr. Roxana Nubert (Universitatea de Vest, Timişoara) şi Prof. h.c. dr. Stefan Sienerth, directorul IGKS (Institut für Deutsche Geschichte und Kultur aus Südosteruopa - Institutul pentru istorie şi cultură germană din sud-estul Europei, din cadrul Universităţii „Ludwig Maximilian”, München).
     Pentru cei interesaţi redau mai jos programul conferinţei.

joi, 5 aprilie 2012

Munca forţată a germanilor în URSS

„Memoria muncii forţate a etnicilor germani din România deportaţi în URSS” este un proiect al Asociaţiei Române de Ecologie Politică (AREP), finanţat prin Decizia nr. 520956 de către Uniunea Europeană în cadrul Programului „Europa pentru Cetăţeni”, Acţiunea „Memoria europeană activă”.
Obiectivul principal al proiectului este conservarea memoriei acestui eveniment tragic din istoria secolului XX: deportarea a circa 75.000 de etnici germani din România, în 1945. Aceştia au fost obligaţi la ani de muncă forţată pentru reconstrucţia URSS, ţară învingătoare în războiul cu Germania nazistă. Fenomenul este contextualizat în cadru naţional (România anului 1945), regional (ţări est şi central-europene) şi european (analiza orizontală – nazism versus comunism; analiză comparativă – totalitarism versus democraţie). Se evidenţiază, de asemenea, comparaţiile cu practici ale regimurilor naziste şi fasciste din Europa secolului XX, impuse asupra unor categorii sociale/comunităţi etnice.
Obiectivele propuse sunt realizate printr-un complex de metode de cercetare (interviuri cu supravieţuitori din România şi Germania, studii de caz, studiul arhivelor istorice şi media) şi tehnici de diseminare a rezultatelor (film documentar, conferinţă internaţională, publicarea unui volum şi a unor articole de specialitate, site tematic etc.).
    Mai multe detalii despre proiect şi despre conferinţa cu acelaşi titlu din cadrul acestuia se găsesc pe site-ul proiectului.

miercuri, 4 aprilie 2012

International Summer School Sarajevo 2012 - “Tailoring Transitional Justice”, 18-28 July 2012

What:
Association "PRAVNIK" together with the partner organization Konrad Adenauer Stiftung-Rule of Law Program South East Europe will be offering International Summer School Sarajevo 2012 course on Tailoring Transitional Justice from 18 – 28 July 2012

Where:
Sarajevo, Bosnia and Herzegovina. Accommodation is offered at the Franciscan Students' Hostel in double bedded rooms. The Hostel is at 15 minute walking distance from the city centre in safe and peaceful surroundings.

Why:
To empower future decision makers to work to establish the Rule of Law and Human Rights system in transitional countries.
To widen theoretical and practical skills of participants.
To influence changes in transitional countries towards sustainable Rule of Law and the respect of Human Rights.

Eligibility:
The program encourages applications from graduate and PhD students of law and related disciplines (under the age of 35); including a limited number of undergraduate students and young professionals from South East Europe, Europe and the US.

Participation fee:
200€ for accommodation, meals and working materials. Students from Albania, Bosnia and Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Montenegro, Romania, the Republic of Moldova, and Serbia are eligible to apply for a participation fee reduction of 50%.
Travel costs are not covered by this fee and each participant should take care of personal travel arrangements.

Deadline for applications is 30 april 2011.
If you are interested, all other relevant information are available on the ISSS 2012 official website, www.pravnik-online.info or contact us at info@pravnik-online.info.

Studiu: Comunismul - viziune publică


Două studente de la SNSPA, Alexandra Zbuchea şi Monica Bira realizează un studiu despre prezentarea perioadei comuniste în muzeele de istorie din România.
Ele pot fi ajutate prin completarea unui chestionar (durează cca. 5 min) care se găseşte aici.

marți, 3 aprilie 2012

Spectacol în onoarea foştilor deţinuţi politic

Compania Passe Partout „Dan Puric” vă invită la Teatrul de pe Lipscani (Sala Rapsodia), miercuri 4 aprilie, ora 19.00, la un eveniment dedicat martirilor din temniţele comuniste.
Dan Puric va prezenta cărţile Teofan. Remember (vol I), de Doina Iovănel Spineanu şi Cumplite încercări, Doamne! Anii de mucenicie ai temniţelor comuniste, de Marcel Petrişor. 
De asemenea, Fundaţia AIUD va acorda „Premiul pentru Demnitate Românească”.
Începînd cu ora 20.00, va avea loc premiera spectacolului „Testament”, după scenariul şi în regia Finetei Grigorescu.
După spectacol, autorii vor acorda autografe.

„Idealuri... independenţă, unire, rezistenţă. Mostre de demnitate şi credinţă românească. Şi, pentru toate şi mai presus de toate, jertfă. De când am ascultat un concert de colinde pe versuri scrise de martirii rezistenţei anticomuniste, am intrat în starea de destin. Aşa s-a născut şi a crescut în mine acest TESTAMENT, care mărturiseşte povestea de dragoste întru Hristos a neamului românesc. Este o pagină de istorie nescrisă cu cerneală, ci zugrăvită în fiinţa noastră naţională cu lacrimi şi sânge.
Recitalul se constituie pe trepte de înălţare spirituală: Cartea, Plecarea De Acasă, Ruga, Iubita, Crăciunul, Familia, Lupta, Crezul, Învierea.
Dedic acest spectacol foştilor deţinuţi politic, luptători anticomunişti români, precum şi nouă, tuturor moştenitorilor acestui Testament spiritual, pe care avem datoria să-l cercetăm şi să-l împlinim. Cu Dumnezeu, înainte!” (Fineta Grigorescu)
    Informaţii preluate de pe blogul lui Claudiu Târziu.

luni, 2 aprilie 2012

Lansare de carte: Marie-Hélène Fabra Brătianu, „Memoria frunzelor moarte”

Marţi, 3 aprilie 2012, ora 18, la librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Memoria frunzelor moarte” de Marie-Hélène Fabra Brătianu, apărut în colecţia „Memorii/Jurnale”, în traducerea lui Emanoil Marcu, la Editura Humanitas.
La eveniment vor lua cuvântul: Marie-Hélène Fabra Brătianu, Neagu Djuvara, Andrei Pippidi, Lidia Bodea, Vlad Russo.
Pentru Marie-Hélène Fabra Brătianu, România a fost o vreme doar ecoul unor poveşti auzite, în Franţa, de la mama şi de la bunica ei, poveşti despre o lume dispărută, despre locuri niciodată văzute şi despre oameni care nu mai existau. Şi ar fi putut rămâne aşa, dacă moartea mamei sale, revenită după Revoluţie pentru lungi perioade în ţara de origine, n-ar fi silit-o să vină aici pe urmele ei şi să descopere cu uimire patria strămoşilor ei şi povestea vieţii lor. Din aceste călătorii în timp şi spaţiu, din această adevărată coborâre la origini, s-a născut o urgentă nevoie de a spune, care a luat chipul cărţii de faţă. O carte despre realităţile deconcertante din România de azi; despre amintirea unei alte Românii, păstrată în revelatoarele memorii ale bunicii sale, Elena Brătianu, născută Sturdza, transcrise de nepoată cu înfiorare; despre statura impunătoare a bunicului ei, istoricul şi omul politic Gheorghe Brătianu. O carte în care umorul şi nostalgia îşi dau permanent replica, ajutându-ne poate să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine.
Despre autoare:

CNSAS: despre trecutul recent sau despre scandalurile din prezent?

    Dacă de la momentul înfiinţării sale (în 1999) şi până astăzi Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) nu s-a remarcat printr-un număr foarte mare de deconspirări, în schimb, din păcate, la numărul de scandaluri situaţia stă mult mai bine. Acestea au fost însă mult prea multe pentru a încerca să fac aici chiar şi o simplă enumerare a lor. Deoarece mă ocup de un blog care are ca tematică de analiză istoria recentă, nu pot să nu fac, totuşi, măcar o scurtă trecere în revistă a principalelor momente ale ultimului scandal care vizează această instituţie.
Aşadar, puţin după jumătatea lunii martie a apărut în presă un raport privind situaţia CNSAS, în contextul finalizării mandatului Colegiului respectivei instituţii şi a numirii noilor membri. Raportul numit CNSAS la răscruce. Eliberăm trecutul din prezent!” a fost iniţiat de membrii Asociaţiei Mişcarea Civică „Miliţia Spirituală” şi a beneficiat de sprijinul unor istorici şi personalităţi publice, precum şi de susţinerea câtorva ONG-uri.
Au existat şi ecouri în mass-media, Raportul fiind preluat integral sau esenţializat în mai multe publicaţii, iar unii dintre susţinătorii acestuia, cum ar fi profesorul ieşean Liviu Antonesei, şi-au exprimat punctul de vedere faţă de acest subiect.
În Raport este analizată activitatea CNSAS de la înfiinţare şi până în prezent, cu referiri la legile care au stat la baza funcţionării instituţiei şi rezultatele obţinute de aceasta, dar se fac şi comparaţii cu instituţii similare din Europa Centrală şi de Est, comparaţii deloc favorabile CNSAS.
Nu reiau aici numeroasele critici din Raport, ci menţionez doar faptul că o parte din soluţiile propuse de autori vizează desfiinţarea Colegiului CNSAS, eficientizarea activităţii acestuia şi transparenţa deciziilor.
La câteva zile de la apariţia Raportului, respectiv în 27 martie, a apărut şi o primă reacţie din partea CNSAS: un interviu realizat pentru Revista 22 de doamna Andreea Pora cu doamna Germina Nagâţ, şefa Direcţiei de Investigaţii a CNSAS.

Lansare de carte: Mihail Dobre, România la sfârşitul Războiului Rece

Ministerul Afacerilor externe şi Fundaţia Europeană Titulescu organizează o nouă lansare de carte: România la sfărşitul Războiului Rece, de Mihail Dobre. Evenimentul va avea loc marţi, 3 aprilie 2012, orele 14.00 la sediul Ministerului Afacerilor Externe, Sala „Gafencu”.
La eveniment vor lua cuvântul: Prof. Constantin Buşe, prof. Constantin Hlihor, prof. univ. Valentin Stan.
Cartea a apărut la Editura Enciclopedică în 2011.
     Despre autor:

duminică, 1 aprilie 2012

CALL FOR PAPERS - Workshop: The Secret Police Archives - Interdisciplinary Approaches

     Date of workshop: May 11, 2012
Exhibition: „Secondlife (In Communism). People, Atitudes and Places
Date of Exhibition: May 4 - 20, 2012
Location: PLATFORMA space (part of National Museum of Contemporary Art Annex, Calea Moşilor 62-68, 1st floor, Bucharest)

Institutional Partners: The National Museum of Contemporary Art; The National Council for the Study of Securitate Archives (CNSAS); The National University of Arts Bucharest (UNAB)
Organizers:
Ioana Macrea-Toma, Research Associate at Central European University (Budapest), Fellow at Wissenschaftskolleg zu Berlin
Cristina Anisescu, project coordinator, the National Council for the Study of Securitate Archives (CNSAS)
Iosif Király, guest curator, Associate Professor, Photo Video Department, National University of Arts, Bucharest (UNAB)
PLATFORMA project hosted by the National Museum of Contemporary Art – MNAC Annex:
Simona Dumitriu, Lecturer, Photo Video Department, National University of Arts, Bucharest (UNAB), Bogdan Bordeianu - PhD. Student, teaching assistant, National University of Arts, Bucharest (UNAB)