StatCounter

miercuri, 26 septembrie 2012

Constantin Albinetz, Identităţi în dialog: Armenia şi armenii din Transilvania


Volumul este structurat în şapte capitole: Moştenirea culturală universală creată de armeni; Contextul politic internaţional şi formarea diasporei armeneşti în Europa Centrală şi de Est; Contribuţii culturale şi fapte armeneşti în Transilvania secolelor XVIII-XIX; Aspecte din etnocultura armenilor din Transilvania; Studiu privind onomastica armenilor din Transilvania; Problema armeană în contextul internaţional al Primului Război Mondial; Genocidul armean temă de conflict în viaţa diplomatică contemporană.
Lucrarea surprinde mărirea, decăderea şi suferinţele unui popor care astăzi nu încearcă decât să ceară dreptate.
Istoria armenilor, sau mai degrabă istoria Armeniei, este o ,,saga” de eroism, curaj, durere, devastări şi reînvieri. Lipsa unui stat independent timp de şase secole (fără a lua în considerare republica de scurtă durată între anii 1918-1920) şi ultimii 70 de ani de dominaţie sovietică, au lăsat traume adânci asupra poporului armean.

     Volumul aduce în atenţia cititorilor două modele de convieţuire ale armenilor cu majoritarii, atât în spaţiul Orientului Apropiat, în cadrul Imperiului Otoman cât şi în spaţiul central-est european în Imperiului Habsburgic, fiind scoase în evidenţă consecinţele acestei convieţuiri şi problemele rezultate de aici.

Deşi a trecut aproape un secol de la genocidul armean, aceste evenimente tragice continuă să fie o temă sensibilă în planul relaţiilor diplomatice contemporane. State precum Argentina, Belgia, Canada, Chile, Cipru, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Liban, Olanda, Rusia, Slovacia, Elveţia, Scoţia, Irlanda de Nord, Uruguay, Venezuela, Vaticanul, Suedia şi 40 de state membre ale SUA, au recunoscut şi condamnat genocidul împotriva armenilor.
România face parte dintre ţările, care nu au început demersurile legislative pentru a recunoaşte genocidul armenilor din timpul Primului Război Mondial. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, România a sprijinit în planul relaţiilor internaţionale politica externă promovată de Armenia.
Politica externă a Armeniei, a luat naştere acum 2600 de ani şi a urmărit să păstreze un echilibru între marile puteri vecine iar astăzi este conştientă de poziţia sa geopolitică unde interferează interesele marilor actori internaţionali Rusia, Uniunea Europeană şi SUA. Armenia realizează situaţia dificilă în care se află, aproape izolată de vecinii săi, şi face demersuri pentru a găsi soluţii.
Pentru a debloca însă dialogul între Turcia şi Armenia este nevoie de ceva mai mult decât voinţă politică şi asumare de riscuri (opoziţia politică, presiuni externe, nemulţumirea naţionaliştilor). Este nevoie de ceea ce Robert Axelrod a numit „umbra viitorului“. Ceea ce poate declanşa schimbarea de paradigmă, spre un comportament cooperant, şi o viziune pozitivă a viitorului.
 
Cei interesaţi pot comanda volumul la Editura Ararat. Clujenii pot participa la lansarea cărţii, ce va avea în loc în 29 septembrie 2012, ora 12, la Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca, în cadrul „Zilelor culturii armene la Cluj”.

Niciun comentariu: