Apariție editorială: Silviu Sana, Rezistentul. Episcopul dr. Iuliu Hirţea în documentele Securităţii (1947-1979)

Lucrarea „se înscrie în seria restituirilor documentare ale istoriei recente, cu o focalizare aparte pe destinul Episcopiei Greco-Catolice de Oradea preluat în 28 iulie 1949 de către preotul-profesor dr. Iuliu Hirţea. Atât măsurile de prigoană dezvoltate de regimului comunist de la Bucureşti şi cât atacurile reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române au dezvoltat în sânul Bisericii Greco-Catolice o atitudine de opoziţie. Despre această opoziţie vorbeşte şi cartea de faţă, însă, nu din perspectiva celui prigonit, ci dintr-o perspectivă analizată a prigonitorului, adică a Securităţii – instrumentul de represiune al regimului comunist. Şi drept dovadă, termenii rezistenţă, clandestinitate folosiţi în documentele Securităţii demonstrează tocmai opoziţia legitimă a Bisericii Greco-Catolice împotriva tuturor măsurilor de îngrădire la care ea a fost supusă în perioada 1946-1989.

Materialul critic – textul comentat – este împărţit în trei capitole: I. Persecuţia (1945-1964) evidenţiază etapele parcurse de Biserica Greco-Catolică locală şi implicit a Episcopului Hirţea în această Via Crucis: urmărirea şi menţionarea clericilor în Dările de Seamă ale Siguranţei, urmărirea expresă şi prima arestare a profesorului orădean, Lotul Hirţea în banca acuzaţiilor (cu anchetele, rechizitoriul, procesul şi condamnarea) şi patoraţia din detenţie a Episcopului Hirţea. Capitolul al doilea, intitulat Clandestinitatea (1964-1978) se sprijină în cea mai mare parte pe notele informative fiind evidenţiate trei teme: Eliberare şi supraveghere în care se prezintă atitudinea Episcopului la eliberarea sa şi poziţia Securităţii faţă de foştii deţinuţi, ţinuţi captivi pe mai departe prin diabolicul sistem de supraveghere identificat aici cu delaţiunea/turnătoria; a doua temă, destul de incitantă pentru regim, priveşte căutarea sau mai bine zis aflarea informaţiilor despre relaţiile lui Hirţea cu Sfântul Scaun, informaţii care de altfel, nu se prezintă ca nişte cuceriri grandioase; a treia temă Pledoarie pentru libertatea Bisericii Greco-Catolice inspiră în aproape toate notele informative ale perioadei 1964-1978, credinţa şi speranţa lui Hirţea că într-un final, Biserica Greco-Catolică va fi pusă în libertate. Era de fapt un procedeu descoperit de Securitate prin care Episcopul reconsideră relaţia Bisericii Greco-Catolice cu statul comunist, aducând argumente de natură istorică şi teologică pentru ieşirea din clandestinitate. Cel de-al treilea capitol Persecutor şi persecutaţi: Securitatea şi Biserica Greco-Catolică îl defineşte pe persecutor sub două aspecte: subcapitolul Sub pavăza Armatei «eliberatoare» şi împotriva românilor dezvoltă subiectul persecuţiei pe plan local începută de comuniştii maghiari şi evrei care pe fondul sprijinului sovietic i-au incriminat pe preoţii greco-catolici români că sprijină coalizarea românilor în vechile partide istorice pentru revenirea administraţiei româneşti în zonă. Al doilea subcapitol Motivaţii oficiale şi structuri ale Securităţii face o trecere în revistă a Securităţii ca instrument principal de represiune al regimului comunist: impunerea comuniştilor şi epurarea instituţiilor statului,motivaţiile ideologice implementate în legislaţie ale funcţionării Securităţii, sectoarele care se ocupau de Biserica Greco-Catolică şi funcţionarea agenturii de informatori. Lucrarea are 96 de anexe documentare care exemplifică şi întregesc textul critic prin redarea în mod original a documentelor emise de Siguranţă, apoi de Securitate, despre persecuţia şi prigoana episcopului dr. Iuliu Hirţea. În plus, anexele fotografice aduc în prezent figura arhiereului orădean şi a colaboratorilor lui, atât în anii tinereţii cât şi în anii de prigoană.”

Volumul a apărut la Editura Universităţii din Oradea în 2014.